Întâlnirea Comunității CLCC de la finalul lunii mai a adunat în mediul virtual specialiști care au discutat despre principalele nevoi, avantaje și provocări pe care le presupune procesul transformării digitale pentru sectoarele HoReCa și Retail și au adus exemple de bune practici în ceea ce privește trendurile și inovațiile în materie de digitalizare.

Discuția a fost deschisă de Radu Tănase, Membrul Consiliului Director – HORA România și Cofondator al lanțului de restaurante Calif, care a evidențiat faptul că digitalizarea are un rol extrem de important când vine vorba de dezvoltarea unui business, deoarece ajută la o mai bună organizare, la un control asupra activităților și, nu în ultimul rând, elimină anumite erori umane.

Radu Tănase a mai exemplificat și câteva dintre strategiile pe care le-a adoptat în cadrul business-urilor sale pentru a atinge un nivel cât mai ridicat de digitalizare. „Primul lucru pe care l-am făcut pentru digitalizare a fost momentul în care, din dorința de a corecta erorile umane, am investit în cuptoare electrice inteligente care pot fi controlate de la distanță, urmate de kitchen display-uri. Pe segmentul livrărilor, suntem printre inițiatorii proiectelor companiilor agregatoare de astfel de servicii de integrare directă cu aplicațiile pe care le folosim noi.”

George Bădescu, Director executiv – Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a plasat digitalizarea ca subiect de mare actualitate, și care, în contextul pandemic, a devenit o prioritate pentru cele două sectoare. „Cheia, într-un viitor previzibil, va consta în găsirea acelei gestionări sustenabile a raportului dintre digitalizare și zona serviciilor tradiționale sau clasice.”

Mihai Roxana, Consilier relații lingvistice și instituționale – AMRCR  a punctat faptul că vremurile fără precedent pe care le trăim au schimbat comportamentul consumatorului și au remodelat peisajul retail. „Pandemia ne-a ajutat să înțelegem că cei mai mulți consumatori caută o experiență de shopping sau consum mai personalizată (comerț cu amănuntul inteligent, case de marcat de tip check out, panouri digitale pentru comenzi în restaurante, bonuri electronice, etc.)”.

Feliciu Paraschiv, Vicepreședintele Asociației Naționale a Comerciaților Mici și Mijlocii din românia (ANCMMR) a vorbit despre câteva dintre direcțiile digitalizării  în retail. „Digitalizarea în retail se realizează prin aplicații grupate în patru direcții și anume aplicațiile folosite în relația cu autoritățile (declarațiile fiscale care se fac online, tot ce înseamnă înrolare la salariu, autorizațiile la mediu și raportările la mediu se fac prin aplicații și, de asemenea, o mare parte din autorizații au și un cadru de interacționare online cu autoritățile), aplicațiile cu furnizorii sau terții (aplicații preluare facturi, comenzi, fidelizare, fidelizare retaileri și aplicații bancare), aplicațiile interne (programe de gestiune și contabilitate, aplicații depozitare, audio, device-uri de urmărit privirea la raft și altele) și aplicațiile către clienții care au ca scop creșterea vânzărilor (aplicații de marketing, data mining, fidelizare, cititoare de preț, etc).”

Elena Badea, Managing Director – Valoria Business Solutions, a adus în discuție necesitatea utilizării strategice și eficiente a canalelor de comunicare digitale de către companiile HoReCa și Retail în relația cu clienții actuali și potențiali. „Principalele obiectivele ale comunicării digitale sunt reprezentate de atragerea și conversia clienților prin oferte și promoții, crearea unei experiențe diferențiatoare online și in store sau on location, loializarea clienților pentru creșterea lifetime value și generarea de rewiew-uri și recomandări.”

Câteva dintre statisticile prezentate de Elena Badea arată faptul că 57% dintre companiile din România, în 2020, față de 47% în 2018, spun că digitalizarea a avut o influență foarte mare asupra afacerii lor, iar 63% dintre companii, în 2020, față de 53% în 2018, spun că sunt încrezători în digitalizare și au cunoștințe necesare, în timp ce 37% au răspuns că au dificultăți, în continuare, legate de transformarea digitală. (Studiul a fost realizat de Valoria Business Solutions pe un eșantion de 423 de reprezentanți).

Elena Badea a prezentat și câteva dintre predicțiile pentru următorii 3 ani: „aportul Inteligenței Artificiale va fi major pentru partea de analiză predictivă a datelor, inclusiv a celor provenite din comunicarea cu clienții, vor continua parteneriatele între retaileri și anumite platforme de delivery sau operatori de e-commerce. De asemenea, multichannel va fi ceva normal, iar integritatea experienței consumatorilor se va face prin branding, mesaje, creativitate și corelare la context.”

Întâlnirea a fost încheiată de Nic Vasiliu, Tehnical Specialist – Microsoft România care a făcut o demonstrație a modului în care utilizarea platformei Microsoft Teams poate ușura activitățile din cele două domenii în următoarele arii: conectarea angajaților, digitalizarea planificării turelor și a alocării de sarcini, automatizarea proceselor consumatoare de timp, crearea unei comunități în companie, adaptarea interfeței la industria și rolul persoanei care o folosește, toate acestea bazate pe securitatea datelor. „Microsoft a observat că, pentru lucrătorii din prima linie, este necesar un program/hub central care să unifice toate aplicațiile de productivitate, de colaborare, de audit, de stocuri etc;

Evenimentul a fost organizat de CLCC în parteneriat cu Microsoft România. Moderatorul întâlnirii, Constantin Rudnițchi – Director Executiv CLCC, i-a avut ca invitați speciali pe Radu Tănase – HORA România, Reprezentant – Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Feliciu Paraschiv – Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), Nic Vasiliu – Microsoft România, Elena Badea – Valoria Business Solutions.

CLCC reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Aceasta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.